Aparate electrice de conectare si protectie

Aparatele electrice de conectare sunt aparate care au ca destinatie asigurarea inchiderii circutelor electrice.
INTRERUPATOARE:
Un întrerupător automat este un comutator electric automat destinat să protejeze circuitele electrice împotriva scurtcircuitelor, astfel încât circuitul protejat să nu sufere stricăciuni din cauza efectelor termice provocate de un curent mai mare decât cel nominal. Spre deosebire de siguranțele electrice fuzibile, care după fiecare declanșare trebuie înlocuite (deoarece se arde fuzibilul), întrerupătoarele automate trebuie doar reanclanșate manual după înlăturarea defectului sau încetarea stării de suprasarcină, aceasta deosebindu-le de siguranțele automate care reanclanșează singure în cazurile menționate. Întrerupătoarele automate există într-o largă diversitate de mărimi, de la întrerupătoare miniatură până la întrerupătoare de foarte mari dimensiuni, folosite la tensiuni foarte înalte (e.g. 400kV). Numărul de poli poate fi 1, 1+N, 2, 2+N, 3, 3+N.
PRIZA:
 Priza este un dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o rețea electrică prin intermediul unei fișe de curent. Este un orificiu, cu un dispozitiv de obturare sau de reglare, făcut în peretele unei încăperi, al unui generator, al unei conducte etc., prin care se realizează legătura electrică.
SIGURANTA FUZIBILA:
Siguranța fuzibilă este un aparat de protecție care întrerupe circuitul în care este conectat, când curentul electric depășește un anumit timp o valoare dată, prin topirea unuia sau mai multor elemente fuzibile.
Siguranțele fuzibile se grupează în doua clase de funcționare, care definesc domeniul de curent pe care îl pot intrerupe:

• clasa de funcționare g (siguranțe de uz general) cuprinde siguranțele ale căror elemente de înlocuire rezistă la acțiunea curenților mai mici sau egali cu curentul lor nominal;
• clasa de funcționare a (siguranțe asociate) cuprinde siguranțele ale căror elemente de înlocuire rezistă la acțiunea curenților mai mici sau egali cu curentul lor nominal și pot întrerupe în conditii precise toți curenții de la un anumit multiplu al curentului nominal până la capacitatea lor nominală de rupere.

Urari de anul nou!!!

                                                             2014!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Cu speranţa că anul nou va fi mai bun decât bătrânul 2013, îţi trimit o mie de urări de bine însoţite de îmbrăţişări şi îţi urez un An Nou Fericit!”
“La mulţi ani cu sănătate. Domnul să vă dea de toate. Poate un strop de fericire, poate unul de iubire, poate unul de noroc, poate toate la un loc.”
“Gândiţi-vă la trecerea dintre ani ca la o poartă. Puteţi să treceţi prin această poartă în noul an şi să luaţi cu voi doar lucrurile şi gândurile bune. La mulţi ani!”
        

                                                          Condensatoare
Condensatorul este ansamblul format din doua conductoare intre care se afla material electroizolant.
Modul sau de functionare se bazeasa pe principiul conform caruia,daca se aplica o dif. de potential pe armaturile condensatorului,acestea se incarca cu sarcini egale,dar de semne contrare.
Condensatorul inmagazineaza energie electrica pe care o poate restitui circuitului.In curent continuu,condensatorul se comporta ca un intrerupator deschis,iar in curent alternativ,ca un intrerupator inchis.
Tipuri de condensatoare:
¬condensatoare bloc sau rulate
¬condensatoare ceramice
¬condensatoare cu vid
Marimea ce caract. un condensator este capacitatea electrica.Unitatea de masura a capacitatii este farad-ul(F) cu submultiplii sai.
Utilizarea condensatoarelor
In domeniul curentilor slabi,condensatoarele se utilizeaza in:Radiotehnica,TV,Telegrafie,radiolocatie,Telefonie,automatizari,in tehnica fotografierii pt. a obt. intensitati luminoase mari in intervale scurte de timp(blitz).
I domeniul curentilor tari,se utilizeaza pt. pornirea unor motoare electrice,la linii de transport a energiei electrice,etc.

• Gama temperaturilor nominale: intervalul temperaturilor ambiente în care funcționează condensatorul.
• Temperatura maximă: temperatura punctului celui mai cald al suprafaței exterioare a condensatorului.
• Temperatura minimă: temperatura punctului celui mai rece al suprafaței exterioare a condensatorului.
• Capacitatea nominală: valoarea capacității electrice marcată pe condensator.
• Toleranțe ale capacității nominale, (%): deviațiile maxime admisibile ale valorii reale a capacității de la valoarea nominală.
• Tensiunea nominală, : tensiunea continuă maximă sau tensiunea alternativă eficace ce poate fi aplicată permanent pe terminalele condensatorului (la borne).
• Tensiunea de categorie, : tensiunea ce poate fi aplicată pe un condensator care funcționează la temperatura maximă a categoriei.
• Tangenta unghiului de pierderi, : raportul dintre puterea activă și puterea reactivă a condensatorului pentru o tensiune sinusoidală de o anumită frecvență.
• Rezistența de izolație, : raportul dintre tensiunea continuă aplicată la terminalele condensatorului și curentul ce-l străbate, măsurat după un timp antestabilit, de regulă 1...5 minute.
• Rigiditate dielectrică: tensiunea maximă continuă pe care trebuie să o suporte condensatorul minimum 1 minut fără să apară străpungeri sau conturnări.
• Coeficient de temperatură: variația relativă a capacității pentru o variație de temperatură de 1 grad centigrad.
• Curent de fugă, : curentul de conducție ce trece prin condensator atunci când i se aplică o tensiune continuă pe terminale.
• Impedanța, : valoarea exprimată în a sumei tuturor componentelor electrice (rezistență ohmică, reactanță capacitivă și inductivă) din schema echivalentă a unui condensator real.
  
• Curent ondulatoriu , : valoarea eficace a curentului alternativ maxim admis la frecvența de 50...60 Hz sau 100...120Hz la care condensatorul electrolitic poate fi supus permanent sub tensiune nominală.

                                                              Elemente pasive de circuit

*Elementele pasive de circuit sunt acele elemente care intra in componenta circuitelor electrice si au rol de consumatori.
*Rezistoarele sunt elemente de circuit care au proprietatea de limitare a curentului electric.
Utilizarea rezistoarelor.Sunt utilizate in montaje electronice,in constructia aparatelor electronice in uz general,a calculatoarelor,a aparatelor de masurare,in telefonie etc.,in circuite electrice la pornirea si franarea motoarelor electrice-acolo unde este necesara limitarea curentului electri-sau ca elemente de incalzire.
Tipuri de rezistoare:
*rezistoare pentru curenti slabi
*rezistoare pentru curenti tari
*rezistoare fixe
*rezistoare variabile
*rezistoare bobinate cu fir conductor
*rezistoare din fonta
*rezistoare din tabla
*rezistoare chimice
Rezistorul este o piesă componentă din circuitele electrice și electronice a cărei principală proprietate este rezistența electrică. Rezistorul obișnuit are două terminale; conform legii lui Ohm, curentul electric care curge prin rezistor este proporțional cu tensiunea aplicată pe terminalele rezistorului (). Cel mai important parametru al unui rezistor este rezistența sa electrică, exprimată în ohmi.
Rezistoarele sunt complet caracterizate prin relația între tensiunea la borne și intensitatea curentului prin element, atunci când dependența U=f(I) este liniară. Rezistoarele se pot clasifica dupa mai multe criterii.
Dupa materialul folosit, se realizează: rezistoare din metale sau aliaje metalice (fire sau benzi); rezistoare peliculare cu carbon, (pelicule depuse pe un suport izolat); rezistoare cu peliculă de metal-oxid; rezistoare cu lichid, bazate pe rezistența unui strat de lichid între două plăci metalice cufundate în lichid.
Un rezistor variabil este un rezistor a cărui rezistență electrică poate fi ajustată prin deplasarea mecanică a unui contact (cursor) electric intermediar; cel mai adesea rezistoarele de acest tip au trei terminale: capetele rezistorului (între care rezistența este maximă și constantă) și conexiunea la contactul mobil(cursor). Dacă contactul mobil nu face punct comun cu unul din capete, atunci uzual se vorbește despre "un potențiometru", care este un divizor variabil de tensiune.
În circuit, rolul rezistorului poate fi:

• producerea căderii de tensiunii dorite între două puncte din circuit;
• determinarea curentului dorit printr-o altă piesă a circuitului;
• divizarea unei tensiuni într-un raport dat (circuit divizor de tensiune);
• terminarea unei linii de transmisie(ca rezistență de sarcină).
  215 × 226 - electroniq.net Proprietatea fizica a materialelor de a se opune intr-o masura mai mare sau mai mica trecerii curentului electric poarta numele de rezistenta electrica
  Componentele electronice pasive construite special spre a avea o anumita rezistenta electrica se numesc rezistoare (in practica,in locul denumirii de rezistor se mai foloseste inca denumirea de rezistenta).
  
  Rezistorul este componenta electronica de circuit, cu doua borne, care are are proprietatea, potrivit careia, intre tensiunea la bornele lui si curentul care-l parcurge, exista relatia, descoperita de G.S.Ohm si cunoscuta sub denumirea de            legea lui Ohm :
  
      U = R I  , unde R este marimea rezistorului.
  
  Unitatea de masura a rezistentei electrice este ohmul ().In practica se utilizeaza si multiplii acestei marimi: kiloohmul  (K) si megaohmul (M), intre acestea existand relatiile: 1K = 1 000  ;1M =1 000 K=1 000 000
  
  Relatia de definitie a rezistentei electrice este : in care U este diferenta de potential (tensiunea) constanta, contiunua, aplicata la capetele rezistorului si I este curentul constant care strabate rezistorul.
  
  Rezistenta nominala - Este marimea valorii rezistentei,marcata in cifre sau in dungi colorate, pe corpul rezistorului. Acestei valori i se asociaza intodeauna toleranta, exprimata in procente din valoare.
  
  Puterea disipata nominala, Pdn [W] - Este puterea maxima - in curent continuu sau alternativ - pe care o poate disipa un rezistor, in conditii de mediu exterior determinate, pe o perioada indelungata de timp, fara ca rezistenta nominala sa se modifice. Daca rezistorul este supus unei puteri mai mari decat puterea nominala, pot apare fenomene ca variatia inadmisibila a parametrilor sai, reducerea duratei de functionare sau distrugerea elementului rezistiv. Rezistoarele utilizate cel mai frecvent in in montajele electronice au puterea de disipatie cuprinsa in limitele 0,1-2W.
  
  Tensiunea nominala, Un [V] - Este tensiunea continua sau valoarea eficace a tensiunii alternative aplicata la bornele rezistorului, in conditii normale ale mediului inconjurator, fara ca rezistorul sa se distruga. Marimea tensiunii nominale depinde de dimensionarea si constructia rezistorului, de proprietatile elementului rezistiv si de puterea nominala. Tensiunea corespunzatoare puterii nominale de disipatie, Pn,poate fi determinata cu relatia: unde Rn este rezistenta nominala a rezistorului. Tensiunea la care se incearca  rezistoarele este mai mare decat tensiunea nominala de 1,5-2 ori.
  
  Rezistenta rezistorului in curent alternativ - Marimea rezistentei rezistorului difera,in curent alternativ, de valoarea masurata in curent continuu,datorita existentei capacitatii si inductantei distribuite pe lungimea elementului rezistiv, a efectelor de suprafata si a pierderilor dielectrice in suportul rezistorului si in straturile de protectie. Din acest motiv rezistenta totala a rezistorului in curent alternativ, si in special la frecvente inalte, are un caracter complex si variaza cu modificarea frecventei, rezistorul real comportandu-se in acest caz,in parte ca o inductanta si in parte ca o capacitate.
  
  Tensiunea de zgomot - Este valoarea eficace a tensiunii aleatoare care apare la bornele rezistorului,atunci cand este parcurs de un curent continuu.Valoarea acestei componente, a tensiunii de zgomot, numita impropriu zgomotul termic,este proportionala cu cfrecventa si temperatura. Pentru rezistoarele de mare rezistenta electrica, zgomotul termic poate fi mai mare decat zgomotul propriu decat zgomotul propriu al montajelor, influentand semnificativ asupra sensibilitatii constructiilor electronice realizate. Raportul dintre tensiunea de zgomot si tensiunea de curent continuu aplicata la bornele rezistorului defineste factorul de zgomot al rezistorului, marime care se exprima in  sau in decibeli. Factorul de zgomot al rezistoarelor peliculare utilizate in echipamentele electronice se gaseste in limitele 1-5  pentru rezistoarele de uz general si sub 1  pentru rezistoarele speciale. Acest factor de zgomot creste odata cu cresterea temperaturii si a valorii rezistentei.
  
      La conectarea in serie a mai multor rezistoare,rezistenta totala se mareste si este data de relatia:           
  
   La conectarea in paralel a doua sau mai multe rezistoare rezistenta totala se micsoreaza fata de valoarea oricareia dintre rezistente si este data de relatia:              
                          
  Simboluri
  
  Bobine
  
  In sens larg, prin bobina se intelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astfel infasurat, incat se formeaza una sau mai multe spire.
  O spira are doua conductoare active: unul de ducere si unul de intoarcere, raportat la sensul curentului prin spira.
  
  Ca forme obisnuite, intalnim bobine cilindrice, paralelipipedice sau toroidale. Clasificarea bobinelor se poate face si dupa alte criterii, asa cum va reiesi in cele ce urmeaza.
  
    Pentru bobine nu exista o productie de serie standardizata, in general, fiind fab...

Circuite Electronice Simple

Un circuit electric este o rețea electrică în buclă închisă ce include componente electrice și (evtl. electromecanice), realizându-se astfel o cale închisă (cu dus și întors) pentru curentul electric. Principial, d.p.d.v. electric o rețea este o conexiune dintre două sau mai multe componente, și poate fi și deschisă, nu neapărat un circuit închis.
Rețelele electrice, care se compun din surse de tensiune sau de curent, elemente liniare (rezistori, capacități - condensatori, inductori) și elemente liniar distribuite (linii de transmisie a energiei), pot fi analizate prin metode algebrice pentru determinarea răspunsului în DC (curent continuu), în AC (curent alternativ), sau și în regim tranzitoriu. Aceste rețele sunt numite rețele electrice analogice (liniare).
O rețea care în plus conține și componente electronice active se numește circuit (rețea) electronic. Aceste rețele pot fi liniare, neliniare (digitale) sau combinate, și necesită un design și o analiză mai complexă. În zilele noastre circuitele electrice și electronice au atins

Metode de proiectare

Pentru a construi un circuit electric, fie analogic fie digital, inginerii electricieni calculează tensiunile și curenții în toate punctele circuitului. Circuitele liniare, care sunt circuite care au la intrare și la ieșire aceeași frecvență, pot fi analizate folosind teoria numerelor complexe. Circuitele neliniare pot fi analizate în mod satisfăcător doar cu ajutorul computerului, folosind programe specializate. Există însă și tehnici de estimare.
Limbajele de programare pentru simularea circuitelor, așa cum ar fi VHDL sau PSPICE, permit inginerilor proiectarea circuitelor într-un timp scurt și cu costuri reduse, în același timp eliminând erorile uzuale.

Legi electrice

Un număr de legi electrice se aplică pentru toate circuitele electrice. Acestea sunt:

• Legea lui Kirchoff pentru curent: Suma curenților care intră într-un nod este egală cu suma curenților care ies din nodul respectiv.
• Legea lui Kirchoff pentru tensiune: Suma diferențelor de potențial într-o buclă de circuit este zero.
• Legea lui Ohm: Căderea de tensiune pe un rezistor este egală cu produsul rezistenței și al curentului care parcurge rezistorul (la temperatură constantă).
• Teorema lui Norton: Orice rețea de surse de tensiune și/sau curent și rezistori poate fi echivalată cu o sursă ideală de curent și un singur rezistor în paralel cu acea sursă.
• Teorema lui Thévenin: Orice rețea de surse de tensiune și/sau curent și rezistori poate fi echivalată cu o sursă ideală de tensiune și un singur rezistor în serie cu acea sursă. Vezi Analiza circuitelor rezistive.

Dacă circuitul conține componente neliniare sau reactive atunci sunt necesare și alte legi, mai complexe. Uneori pentru rezolvarea circuitelor neliniare se folosesc metode de aproximare. Aplicarea aproximărilor generează un sistem de ecuații care pot fi rezolvate manual sau de calculator.
un grad extrem de complexitate, cât și de miniaturizare.

                                                          Foaie de evaluare

2)Intocmiti o lista cu zece materiale conductoare:
1)argint
2)aur
3)platina
4)cuprul
5)bronz
6)alama
7)nuchelina
8)manganina
9)fonta
10)otel
1. Notă introductivă

Modulul „Tehnologie electronică” face parte din cultura de specialitate pentru domeniul de pregătire de bază Electronică automatizări,  clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică şi are alocat, conform planului de învăţământ, un număr de 72 ore din care:
- 36 ore - instruire practică.

Modulul “Tehnologie electronică” familiarizează elevul cu materialele folosite în electronică, sculele instrumentele şi dispozitivele specifice domeniului precum şi  metodele de asamblare a echipamentelor electronice.

2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul

1. Utilizarea sculelor instrumentelor şi dispozitivelor.
2. Aprovizionarea cu  materiale.
3. Asamblarea /dezasamblarea echipamentelor electronice.


3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare



Denumirea Modulului: TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ

Cunoştinţe
Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învăţării 1: Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate.

Documente (registre,bonuri, evidenţe simple, jurnale, corespondenţă oficială, CV-uri, note de informare, articole, scrisori, extrase din normele de protecţie a muncii, prospecte, cataloage, pliante, foi tipizate, fişe tehnologice, devize) utilizate la selectarea informaţiilor (date, termene, reguli, condiţii, forme de prezentare, parametri) necesare aprovizionării cu materiale.

Documentaţia tehnică şi tehnologică folosită în atelier (standarde pentru desenul tehnic - linii, formate, scriere, indicator, simboluri, scheme electrice simple de instalaţii electrice, scheme electronice simple, scheme de conexiuni, planuri de amplasare, schiţe)
o Selectarea de documente din surse specializate.
o Utilizarea informaţiilor în activităţi profesionale.
o Efectuarea de reprezentări grafice simple.
o Reprezentarea schemelor electrice şi electronice simple.
o Citirea unor scheme electrice simple.
1. Completarea sau redactarea corectă a documentaţiei pentru sarcini de lucru
2. Utilizarea simbolurilor în schemele electrice.
3. Realizarea corelării dintre simbol şi denumirea acestuia.
4. Recunoaşterea componentelor schemei electrice folosind simbolurile


Rezultatul învăţării 2: Aprovizionează locul de muncă

Materiale specifice activităţii: cabluri clasice şi fibră optică; conectori; suporţi cablu; componente electrice şi electronice; cablaje imprimate; diluanţi; vopsele; materiale izolante
o Alcătuirea necesarului de materiale pe baza citirii unor scheme electrice simple.
o Manevrarea materialelor specifice activităţii în condiţii de securitate a    utilizatorului şi a materialelor.
1. Completarea documentelor specifice la solicitarea, primirea şi predarea materialelor, în conformitate cu normele de consum şi instrucţiunile de serviciu.
2. Depozitarea materialelor la locul de muncă, respectând regulile de securitate şi ergonomie a muncii.
3.   Citirea documentaţiei
      tehnice de specialitate.

                                                                  MATERIALE UTILIZATE IN ELECTROTEHNICA SI
                                                                                     ELECTRONICA
Electrotehnica este stiinta care studiaza fenomenele electrice si magnetice din puctul de vedere al aplicatiilir lor in tehnica.
Electronica este stiinta care studiaza fenomenele legate de miscarea in diferite medii a particulelor incarcate electric,totodata,electronica studiaza si constructia dispozitivelor si aparatelor care functioneaza pe baza acestor fenomene.
Materialele conductoare sunt materiale care conduc curentul electric.
Electrolitii sunt materiale in stare lichida care conduc curentul electric si care,in cursul acestui proces,sufera modificari chimice.
Materialele semiconductoare sunt acele materiale care permit trecerea curentului electric in conditii speciale si numai daca primesc energie din exterior.
Materialele izolatoare sunt caracterizate de proprietatea de a nu conduce curentul electric.